Depresia postnatala
Descriere
Problemele emotionale de dupa nastere, in special depresiile si psihozele, au facut parte din grupul entitatilor psihiatrice clar determinate inca din secolul al XIX-lea. In 1940, Jacobs sustinea ca dupa nastere “este normal sa apara orice tip de reactie”, asadar, “depresia postnatala ca entitate clinica nu exista”.
Continut
Depresia poate fi descrisa drept o stare de tristete, melancolie, nefericire sau stare generala proasta. Majoritatea persoanelor trec printr-o astfel de stare la un moment dat pentru scurte perioade de timp. Depresia clinica reprezinta, insa, o tulburare comportamentala in cadrul careia sentimentele de tristete, pierdere, manie sau frustrare interfereaza cu viata de zi cu zi pe o perioada indelungata de timp.
Depresia poate fi de intensitate scazuta, medie, moderata sau severa. Gradul de depresie influenteaza in mod direct tratamentul adecvat.
Unul dintre fenomenele negative ce survine in perioada de dupa nastere este depresia postnatala. Natura acestui “fenomen” si legatura sa cu variabilele comportamentale si structurale ramane inca neclara.
Termenul de “depresie” folosit in acest caz a fost aplicat atat formelor incipiente, temporare ale depresiei, intalnita in primele zile dupa nastere, cat si reactiilor psihotice severe care, de altfel, sunt destul de rare.
Depresia ce apare in timpul sarcinii sau timp de un an dupa nastere este foarte des intalnita. Se estimeaza ca procentajul femeilor care dezvolta o anumita forma de depresie postnatala se afla undeva in jurul a 10-15%. Adesea, aceasta forma de depresie nu este depistata deoarece anumite schimbari inerente sarcinii cauzeaza simptome similare si se petrec in acelasi timp. Oboseala, probleme de somn, reactii emotionale puternice, schimbari ale greutatii corporale pot aparea in timpul sarcinii sau dupa nastere. Dar, aceste simptome pot constitui la fel de bine si semne ale depresiei.
Cauzele depresiei sunt foarte variate. Schimbarile hormonale, o viata stresanta, un deces in familie etc, pot provoca schimbari chimice la nivelul creierului ceea ce duce la aparitia depresiei. Totodata, depresia poate fi si o maladie ereditara. In alte situatii, cauzele sale nu pot fi identificate.
In timpul sarcinii, urmatorii factori pot creste incidenta depresiei asupra femeilor: Prezenta deja a unui istoric depresiv sau a abuzului de medicamente; Ereditatea in familie a bolilor psihice; Suportul scazut din partea familiei si a prietenilor; Anxietate in ceea ce priveste fetusul; Probleme cu sarcinile sau nasterile anterioare; Probleme conjugale sau financiare; Varsta precoce a mamei.
Dupa nastere, schimbarile hormonale pot duce si la aparitia simptomelor depresive. In timpul sarcinii, cantitatea de estrogen si progesteron din corpul femeii creste semnificativ. In primele 24 de ore dupa nasterea copilului, concentratia respectivilor hormoni scade rapid catre valorile normale dinaintea sarcinii. Fluctuatiile rapide de dozaj hormonal pot duce la depresie, avand in vedere ca o modificare cat de mica a acestei concentratii provoaca schimbari de dispozitie.
In afara de factorii hormonali, alti factori declansatori ai depresiei postpartum sunt: Starea de oboseala de dupa nastere, dereglarile de ritm al somnului; Sentimentul de incapacitate, neputinta al femeii pusa fata in fata cu o noua “provocare”; Sentimentul de pierdere a identitatii, pierdere a controlului, a increderii in sine; Scaderea controlului asupra propriului timp liber.
Dupa trecerea in revista a factorilor declansatori ai depresiei postpartum, vom analiza simptomele acesteia, simptome a caror relevanta in identificarea unei forme de depresie postpartum sunt conditionate de durata in timp de cel putin doua saptamani: Oboseala si iritabilitate; Tristete, lipsa sperantei; Lipsa energiei si a motivatiei; Tulburari alimentare; Tulburari ale somnului; Probleme de concentrare, afectarea capacitatii decizionale; Pierderea interesului si a placerii in ceea ce priveste orice activitate cotidiana; Simptome fizice: dureri de cap, dureri in piept, hiperventilatie.
Autor: Psiholog Mirela Motronea